Coletul / curierul (Posta, Fan Courier, Sameday, DHL)
SMS de tipul „Coletul tau asteapta livrarea, plateste o mica taxa vamala aici". Link-ul duce la o pagina falsa care iti fura datele cardului. Curierii reali nu cer plati prin link din SMS.
Lipeste mai jos un link, email, SMS sau orice text, iar ScanMe iti spune daca este sigur, suspect sau scam.
Analiza realizata de motorul ARIS Security, dezvoltat de 4LEVEL4
Nu ai un mesaj la indemana? Incearca un exemplu:
Escrocii se reinventeaza mereu. Iata metodele cel mai des intalnite acum. Daca primesti asa ceva, nu te grabi si verifica mesajul cu ScanMe.
Vrei detalii complete despre fiecare tip de inselatorie, inclusiv scamurile cu inteligenta artificiala? Vezi ghidul complet: Tipuri de scam-uri →
SMS de tipul „Coletul tau asteapta livrarea, plateste o mica taxa vamala aici". Link-ul duce la o pagina falsa care iti fura datele cardului. Curierii reali nu cer plati prin link din SMS.
Mesaj care imita banca ta (ING, BCR, BT, Revolut): „Contul a fost suspendat, confirma datele". Banca nu iti cere niciodata parola, codul PIN sau codul din SMS (OTP).
„Ai o amenda / o datorie la stat, plateste acum ca sa eviti executarea". Institutiile statului comunica prin SPV sau posta, nu prin link-uri de plata trimise pe SMS sau email.
„Felicitari, ai castigat un telefon / un voucher eMAG / Kaufland!". Ti se cere o „mica taxa de livrare" sau datele cardului. Daca nu ai participat la nimic, este inselatorie.
Reclame cu vedete (uneori video deepfake) care promit profituri garantate. Dupa primul „profit" fals ti se cer sume tot mai mari. Profitul garantat nu exista.
„Cumparatorul" spune ca plateste prin curier si iti trimite un link sa iti „primesti banii". De fapt link-ul iti goleste contul. Pe OLX banii nu se primesc prin link-uri externe.
Mesaj pe WhatsApp: „Mama, mi-am spart telefonul, trimite-mi urgent bani pe acest cont". Suna persoana pe numarul cunoscut inainte sa trimiti orice ban.
Oferte pe Telegram/WhatsApp: „castigi 300 lei/zi dand like-uri". Ti se cere un „depozit" sau datele bancare. Un job real nu iti cere bani ca sa incepi.
Apel sau pop-up: „Calculatorul tau e infectat, da-ne acces". Microsoft sau banca nu te suna sa iti ceara acces la calculator sau parole.
Ai fost tinta unei inselatorii? O poti raporta la Politia Romana (112 pentru urgente) sau la DNSC (Directoratul National de Securitate Cibernetica).